marți, 25 noiembrie 2008

Autocritica

Hai sa-ti cant o dulce amintire
Despre trecut, prezent si viitor,
Sa-ti regasesti cuvinte si-armonie,
Sa uiti usor de sihastrie,
Sa poti sa te desprinzi in zbor.

Pe coala alba ce ti-ai asternut in fata,
Inghetul iti sugruma azi cuvantul.
Nu stii sa sufli sau sa ceri povata
Si nici sa te compatimesti, paiata,
Trecutul tau te spulbera ca vantul.

Cenusa ta nu-i calimara, nici cerneala,
Nici crivatul nu vrea s-o fure.
Alergi si cauti in trecut rivala,
In ura, agonie, cruda fala,
Si uiti sa cerni cuvintele obscure.

Ridica tocu-nsangerat de vreme
Si-asterne iar frumoase simtaminte,
Inchide-n vers tentatii vechi, perene,
Prefa-le-n ape dulci, viclene,
Ingroapa-ti teama-n sute de morminte.

Nicicand n-ai sa mai poti rani,
Petala ce ti-ai ingropat departe.
Decat in rime lungi sa scrii
De zambet si de ochi puri de copii,
Ridica tocul, scribe, fugi de moarte.

Niciun comentariu: