Luna nebuna

Buna noapte luna rotunda si pala,
Impletita in faneata,
Cosita-n dimineata
De rugi si nevoi,
Afisate cu fala.

Te-am vazut mai deunazi prin vise,
Semeata si calda,
In rochie dalba,
Cu voaluri senine
De stele deschise.

Ti-am soptit printre randuri dorinte,
Ce-am fost si ce sunt,
Acum, pe pamant
De tine tesut,
Borangic de fiinte.

Si numai de-ar sti ei, tu, luna,
Sa arda amoruri,
In patimi si doruri
Lasate-n trecut.
Tu, luna nebuna!

Anticrez

Cum soarele-apune in nori de zapada,
Dar stii ca-i acolo, ascuns, caci il vezi,
Asa ti-e cuvantul ascuns in corvoada
De albe iluzii-nvelite-n amiezi.

De-am tras precum robul de dulci sentimente
Si-am dus pe spinare poveri si noroi,
Crezand in ostirea iubirii stridente,
De astazi m-acopar cu real si puroi.

Si n-am sa mai cant in vise si strune,
Pierdute-n iluzii si lungi utopii,
Caci ele-s pierdute in ere strabune,
Cu cai si dragoni si zane-n campii.