Vis

by Kork & Arwen

Am nins cu frunze, cu petale am nins,
Pe iarba gândurilor noastre,
Cu raze de soare-am plantat necuprins,
Mareea visurilor toarse.

Am ţesut pânză, veşmânt am ţesut,
Domniei albe-a simţurilor noastre
Ca să cuprindă întru neînceput
Deplin, a sufletelor oaste.

Si tot visez c-ai sa mai vii,
Cu zambet dulce stins in ceturi,
Cu-amoruri repezi prinse-n fluvii
De adanci si-nvolburate dimineturi.

A tot plouat cu ceata-n dealuri
Ce-a coborat incet peste catun,
Lasand in urma-i fum si daruri
Din chiciuri, inodor tutun.

Acum isi tese peste glie
Cu panze lucii de-amintiri,
Anevoioasa simfonie
In vorbe dulci cuprinse-n povestiri.

Doar un paianjen deranjat de viata,
Gesticuleaza furios din picioruse.
Jucand amar intr-un spectacol de paiata,
Cu ale toamnei mendre jucause.