marți, 16 noiembrie 2010

Árbol

by Kork & Arwen

Te-am văzut din depărtarea
gândului demult apus,
Ploii dăruind pădurea
calmului de nepătruns.

Am căzut sub ceru-ţi negru,
Ros adânc de amintirea
Celor ce cântau tenebru,
Căutându-ţi iar, iubirea.

Arde-mi frunzele cărunte,
Zboară-mi mintea cea de fum,
Luminează-n miez de munte,
Şerpuind, un tainic drum.


Ceri lumina? Vrei lumina!
Soarele de ti-ar apune
Dupa crengile-ti nebune,
Muzici albe in surdina.

Ceri culoare? Vrei culoare!
Vantu-ti bate-n ganduri tare
Si-ti aduce amar iertare,
Rece, alba in ninsoare.

Ceri iubire? Ia iubire,
Fara sa te impletesti,
Ganduri dulci sa-ti regasesti
In a raiului privire.

Cer iubire, dependenta,
Cand imi cant amorul tandru,
Crud amurg de copilandru
Inventat din complezenta.

Niciun comentariu: