Silenzio Stampa

Am inteles acum ca am pierdut
Si ca ar trebui sa ma astern din nou la drum,
Cu o desaga veche si-o butelca de vin bun,
Asa ca am sa plec in viitor sau in trecut.

Am indraznit sa scot un ultim bun ramas,
Iubirilor sfasietoare din prezent,
Sa ma transform in munte transparent
Si sa-mi transform amorul in al logicii popas.

Aleg sa mor, iar om sa nu mai fiu vreodata,
Aleg un animal sa-mi creioneze timpul
In care stau si-astept verdictul
Zeitelor ce-mi guverneaza viata colorata.

Probabil, cand durerea imi va fi prea mare,
Am sa mai scriu si-am sa mai spun cuvinte,
Rugate in genunchi pe la morminte,
Sau implorate catre providenta creatoare.

Acum inca mai sper ca viata nu ma paraseste,
Ca va-nvata cum se hraneste o femeie
Si-mi va culege stele mov din curcubee,
Sa-mi dea in dar o inima ce ma iubeste.

Pietre pretioase

Marea mea albastra, ca un topaz de lacrimi,
Ce naste diamante iluzorii din talazuri albe,
Si inima-mi strivesti cu-a tale sloiuri calde,
Am obosit, iar sufletul ma doare de atatea patimi!

Gondola mea, ce-n departari de liniste ma porti,
Cu margini albe, moi, catifelate cu iubire
Curgand venetian sub poduri curbe de safire,
Mi-e frig acum, in jur e ger, iar ingerii sunt morti.

Parfumul meu cu-aroma de iubire de copil,
O sticla fara fund din tine-as vrea sa am pe noptiera,
In vietile ce vor sa vina sa te pun pe etajera,
Sa te invat sa te evapori lent in mine si-n universul pueril.

Ceruri gri

Nu vad decat de la jumate-n sus,
In cerurile gri de-atatia nori si lacrimi,
Poate un strop de-oranj pe la apus,
Putin cam depresiv, putin cam descompus,
Cladit din nopti pustii si patimi.

Atat de greu mi-aluneca penita pe hartie,
Pana si ea ar vrea sa moara de atata ploaie,
Pe aripile pasarilor desenate-n colivie,
Pe teancuri de papirus scrise-n nebunie,
Psihoza amorezilor secreti ce ne despoaie.

Cernelurile-mi seaca resturile mucede de viata,
Ce mi-au ramas in palme cand au decolat cocorii,
Un zambet trist desprins din raset de paiata,
Un obicei ce-mi staruie in prag de dimineata,
Intiparit in ridurile fruntilor, printre memorii.

Te rog sa vii, mi-e teama c-am sa mor de dor,
Nu stiu sa fiu ce sunt cand nu esti langa mine.
Te rog trimite-mi un sarut cu porumbelul calator,
Un vers sa pot transcrie pe buzele ce mor
De-a ta durere si de inima-mi din tine.