miercuri, 12 februarie 2014

Silenzio Stampa

Am inteles acum ca am pierdut
Si ca ar trebui sa ma astern din nou la drum,
Cu o desaga veche si-o butelca de vin bun,
Asa ca am sa plec in viitor sau in trecut.

Am indraznit sa scot un ultim bun ramas,
Iubirilor sfasietoare din prezent,
Sa ma transform in munte transparent
Si sa-mi transform amorul in al logicii popas.

Aleg sa mor, iar om sa nu mai fiu vreodata,
Aleg un animal sa-mi creioneze timpul
In care stau si-astept verdictul
Zeitelor ce-mi guverneaza viata colorata.

Probabil, cand durerea imi va fi prea mare,
Am sa mai scriu si-am sa mai spun cuvinte,
Rugate in genunchi pe la morminte,
Sau implorate catre providenta creatoare.

Acum inca mai sper ca viata nu ma paraseste,
Ca va-nvata cum se hraneste o femeie
Si-mi va culege stele mov din curcubee,
Sa-mi dea in dar o inima ce ma iubeste.

Niciun comentariu: