Iubirea mea din pesteri fara soare,
Da-mi inapoi iluzia ca as trai doar pentru tine
Si ia-mi cu mainile durerile din sine,
Nu vreau sa ma cufund in marea de uitare.
Iubeste-ma din nou si minte-ma ca va fi bine,
Saruta-mi zilele desi nu ma mai vrei
Si minte-ma cat numar pan` la trei,
Promite-mi visele ce vor muri in mine.
Ti-am mai cerut un timp din viata ta,
Un timp in care sa traim intr-o poveste,
Cladita pe ilogic doar din salbele celeste,
Pe care ingerii le-au presarat in viata mea.
Nu stiu sa mai implor in gheturile tale,
Iar agoniile sunt asasini ai pruncilor care iubesc,
Nu stiu, saracii, decat sa ma faca sa doresc
O viata pura la picioarele sperantelor fatale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu