Te aud, ma vezi? Nu ma mai simti,
Asa cum miroseam a toamna buna,
Asa cum ma vedeai cu ochi cu care minti,
Asa cum te stiam dormind pe semiluna.
M-auzi? Vorbesc cu tine amutind cuvinte.
Nu ma mai vezi de cand au inghetat lentile,
De cand alerg prea-ncet printre morminte,
In zori de zi si-n nopti cu amagiri senile.
Alearga, eu alerg. Mai stii sa zbori?
Precum atunci cand ingustai poteci,
Atat de-ncet cum eu te-am invatat sa mori,
Atat de-ncet amorul ti-l inneci.
joi, 18 noiembrie 2010
Canturi de mahala
Hei, cobzar de suprafata,
Cu degete precare canti
La ureche de paiata,
Canti cu sufletul de gheata
Vorbele ce le framanti.
Sezi in piata, jos, pe-o carpa,
Razi nebun de trecatori,
Cobza-ti adevaruri surpa,
Fara lacrimi, fara culpa,
Vise ieftine si-orori.
Doar penibilul te-mbraca,
Intr-o haina calduroasa,
Mincinoasa si opaca,
De onoare te dezbraca,
Sa-si iteasc-a ei hidoasa,
Fata muceda,
Viata ranceda,
Doar invidie,
Tu, perfidie.
Cu degete precare canti
La ureche de paiata,
Canti cu sufletul de gheata
Vorbele ce le framanti.
Sezi in piata, jos, pe-o carpa,
Razi nebun de trecatori,
Cobza-ti adevaruri surpa,
Fara lacrimi, fara culpa,
Vise ieftine si-orori.
Doar penibilul te-mbraca,
Intr-o haina calduroasa,
Mincinoasa si opaca,
De onoare te dezbraca,
Sa-si iteasc-a ei hidoasa,
Fata muceda,
Viata ranceda,
Doar invidie,
Tu, perfidie.
miercuri, 17 noiembrie 2010
Strigoiul
Nu-ti pasa cum se vede ce mainile iti tes in noapte
Si nici nu rumegi prea adanc sau logic ce vorbesti,
Te-astepti ca vantul dulce sa te adore-n soapte,
Probabile si lungi siraguri de legende tineresti,
Traite-n fum albastru de trabucuri, si-n danturi tiganesti.
Te vinzi cam ieftin, ca apoi sa te prefaci ca totu-i bine,
Arunci hangere in a vietii haina cam cu indrazneala,
Plutesti usor si imoral pe nori incerti crescuti in tine,
Hranindu-ti des orgoliul cu teama, sa nu cumva sa pierzi din fala,
Sa nu cumva sa-ti stoarca picaturi de suflet din greseala...
Vei vrea-ntr-o noapte sa te-ntreci cu ingerii-n seraiuri,
Dar fi-vei tu prea mic sa poti s-alergi in viitoruri de lumina.
Si-atunci nici vantul n-o sa-ti mai indese norisorii-n raiuri,
Si nici Fortuna n-o sa-ti cante imnuri triumfale in surdina,
Si nu-ti vei mai intinde plasele de presupuneri la mine in gradina.
Si nici nu rumegi prea adanc sau logic ce vorbesti,
Te-astepti ca vantul dulce sa te adore-n soapte,
Probabile si lungi siraguri de legende tineresti,
Traite-n fum albastru de trabucuri, si-n danturi tiganesti.
Te vinzi cam ieftin, ca apoi sa te prefaci ca totu-i bine,
Arunci hangere in a vietii haina cam cu indrazneala,
Plutesti usor si imoral pe nori incerti crescuti in tine,
Hranindu-ti des orgoliul cu teama, sa nu cumva sa pierzi din fala,
Sa nu cumva sa-ti stoarca picaturi de suflet din greseala...
Vei vrea-ntr-o noapte sa te-ntreci cu ingerii-n seraiuri,
Dar fi-vei tu prea mic sa poti s-alergi in viitoruri de lumina.
Si-atunci nici vantul n-o sa-ti mai indese norisorii-n raiuri,
Si nici Fortuna n-o sa-ti cante imnuri triumfale in surdina,
Si nu-ti vei mai intinde plasele de presupuneri la mine in gradina.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)