Roua cristalina cerne,
Peste ochi de dimineata,
Picuri clare si perene,
In iubirea ce ma-nvata.
Ani si seculi de cainta,
Incercat-au sa deduca
Logica din suferinta,
Construita sa seduca.
Gheturile nordului,
Toate sub o raza dulce,
In desaga bardului,
Se duc seara sa se culce.
Iar in nopti cu luna clara,
Timpul se preface-n ata,
Sa deguste cup-amara,
Printre aburii de ceata.
Gandurile subrede
Si scenarii vodevile
Contureaza tusul putred
Al iubirii puerile.
Curcubee macerate
De tendintele celeste,
Plang abisuri abrogate
De cuvintele buiestre.
Iar cand timpul o sa moara,
Tremurandu-si trena uda,
Se va scutura povara
Vorbelor din rima cruda.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu